joi, 15 mai 2014

PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE APEI

Conţinutul in oxigen solvit. Pentru peştii ornamentali şi pentru celelalte vieţuitoare din acvariu conţinutul apei în oxigen solvit este de importanţă vitală. Oxigenul apelor naturale, al biotopurilor din regiunile tropicale sau subtropicale, ca şi din ţara noastră, provine pe de o parte din asimilaţia plantelor, ca rezultat al asimilaţiei clorofiliene, iar pe de altă parte din aerul atmosferic, obţinut prin acţiunea valurilor, a vînturilor sau a ploii.
în apa acvariului oxigenul rezultă din procesul de fotosinteză sau este introdus cu dispozitivul de aerisire a apei. Cantitatea de oxigen solvită în apă se exprimă fie în centimetri cubi, fie in milîgrame şi se raportează întotdeauna la un litru de apă (greutatea unui centimentru cub de oxigen este de 1,42857 mg; l mg O2-0,7 cm3).
Intre cantitatea de oxigen solvită şi temperatura apei există o relaţie directă : cu cît apa este mai caldă, cu atît conţine mai puţin oxigen şi invers. Un litru de apa curată, Ia presiunea atmosferică normală de 760 mm, conţine în funcţie de temperatură, următoarele cantităţi de oxigen solvit:

duminică, 4 mai 2014

Capitolul II APA ACVARIULUI

Capitolul II APA ACVARIULUI

Peştii ornamentali, precum şi plantele care populează acvariul, se împart — după cerinţele lor faţă de mediul din bazin — în trei mari categorii; peşti dulcicoli, peşti de apă semisalină (de apă „brack") şi peşti marini. După această categorisire, bazată deci pe biologia vieţuitoarelor care populează bazinul, acvariile se împart
în trei tipuri: acvarii de apă dulce, acvarii salmastre şi acvarii cu apă marină.
Vieţuitoarele de acvariu cu apa dulce la rîndul lor pot fi împărţite — după pretenţiile speciei — în mai multe grupe, cum ar fi: vieţuitoare care pretind apă foarte moale, cu o duritate de 0-4°D.G. (ca de exemplu peştele Cheirodon axelradi), cele care pretind apă neutră sau aproape neutră (speciile Rasbora) sau organisme şi peşti cărora trebuie să le asigurăm apă alcalină sau cu o duritate mare — 14-18° D,G.